Dragi oameni, știm că nu trăim, din păcate, în cea mai bună lume posibilă. Din păcate, copiii abuzaţi sunt din ce în ce mai mulţi în jurul nostru. Din acest motiv, proiectul „Citește și Dăruiește” a dorit să readucă în atenția dumneavoastră importanța actului donaţiei, către toţi membrii comunităţii, prin acordarea unui minim ajutor financiar, dar și de prezența voastră constantă. În acest fel, proiectul a putut oferi condiţii mai bune acelor copii şi tineri care, din păcate, nu se mai pot baza pe protecţia, grija şi iubirea celor care i-au adus pe lume.
Nu trebuie să rămânem nepăsători, să ne gândim că noi suntem bine şi să ne conservăm starea aceasta de automulţumire fără să încercăm să ajutăm.
Astăzi am putut să realizez cât de implicați sunt oamenii, în special pentru acești copii din Centrul de Plasament „Sfântul Marcellin Champagnat”.
Activitatea principală a proiectului este intitulată „Citește și Dăruiește”.
„Citește și Dăruiește” – este un proiect caritabil care dorește a fi un model de bună practică în educaţia copiilor instituționalizați și prezența oamenilor în viața copiilor și adolescenților pe un termen cât mai lung. Într-un cuvânt, „Citește si dăruiește” face referire la faptul că fiecare persoană poate citi sau afla povestea unui copil și în același timp să dăruiască ceva la schimb (ținând cont de confidenţialitatea informaţiilor și viața privată a beneficiarilor). Proiectul promovează lucrul în echipă, informarea, comunicarea şi conştientizarea faptului că implicarea și acțiunile caritabile se pot realiza doar prin aceste valori.
Scopul proiectului
Creşterea gradului de sensibilizare a studenților/ persoanelor fizice/ autorităților și companiilor în vederea reducerii marginalizări copiilor din centrele de plasament și implicarea companiilor pentru anul 2023 în alte proiecte sociale.
Obiectivele specifice ale proiectului
1. – Popularizarea unor exemple de bune practici.
2. – Cultivarea empatiei față de semenii aflaţi în nevoie şi a unui comportament social care plasează voluntariatul printre căile pe care studenții/persoanele fizice și companiile le propun pentru soluţionarea provocărilor cu care lumea contemporană se confruntă.
De asemenea, au dreptul la prieteni, iar prin comunicare şi menţinerea relaţiilor cu ei, încercăm să le îndepărtăm complexul de marginalizare și să dedicăm o zi din viața noastră lor.
Centrul „Sf. Marcellin Champagnat” e casa unor copii foarte iubiți, apeciați și ocrotiți, însă nu de familiile lor, ci de o familie de împrumut, una mai degrabă emoțională. Grijă la modul absolut: să le fie bine acestor copii și să rămână buni, să iasă în lume întregi la suflet și să nu se întrebe „de ce eu?”.
Voi toți (educatori, voluntari, psiholog, asistent social, cadrele didactice, instituții și prieteni ai copiilor) v-ați implicat pentru ca acești copii rămași fără părinți, abuzați, să poată rosti aceste trei cuvinte pe care toți le avem, indiferent de vârstă, în suflet și în conștiința noastră. Poate că cea mai mare dizabilitate a unui om este să nu poată să spună: mamă, tată și casă. Orice altă dizabilitate poate fi depășită, dar din păcate aceasta mai greu.
Vă mulțumesc!
Lincan Armando